În articolul de față vreau să relatez o poveste personală întinsă pe parcursul a 3 ani și jumătate.
Toată povestea începe în toamna anului 2021, recunosc, nu eram în cea mai bună formă, aveam nevoie de o schimbare și nu știam încotro s-o apuc. Anul 2021 a fost unul cu multe provocări personale, emoționale, profesionale.
În septembrie m-am angajat la o firmă, al cărei nume nu o să-l dau, nu merită. Interviul a decurs binișor, nimic uau. Înainte de a intra mai adânc în problemă, vreau să fac o mică mențiune. La acea dată, final de septembrie 2021, aveam 25 de ani vechime în muncă, ceea ce însemna că trăisem multe până în acel moment și că nimic nu ar mai fi putut să mă surprindă. Eh, urma să am parte de o mare surpriză.
Poziția ocupată a fost de Inginer de producție și conform fișei postului aveam atribuții de coordonare. Prima săptămână a fost de acomodare, așa cum se întâmplă în mod normal.
În a doua săptămână de lucru, am avut parte de primul șoc, unul dintre muncitori a sărit să mă bată și m-a înjurat ca la ușa cortului. În 25 de ani de muncă nu mi se întâmplase așa ceva niciodată. Nimerisem în cel mai toxic loc. Partea cea mai urâtă….am crezut că problema e la mine. Am început să fac terapie, să citesc cărți… Toate aceste întâmplări nefericite, au avut și un efect pozitiv, m-am simțit nevoit să investesc în mine, crezând că problema e la mine. Am început să merg la psiholog și am intrat în contact cu un coach. Am început un proces profund de dezvoltare personală.
Un lucru descoperit în procesul meu de dezvoltare personală, a fost acela că e bine să le acorzi oamenilor nota 10 de la bun început. Aveam să aflu că această filozofie nu poate fi aplicată oriunde și că noțiuni gen leadership, comunicare, curaj, valori, autenticitate erau de domeniul SF-ului. Eu deveneam mai bun, toleranța mea creștea, dar lucrurile în jur rămâneau la fel. Pe scurt, mi-am dat seama că dacă vreau să schimb ceva, e nevoie să mă schimb pe mine, oamenii nu se vor schimba. Știu, te întrebi de ce am stat și nu am plecat. Pentru că salariul era bun, am stat pentru bani. Bani care mi-au fost de mare ajutor în atingerea obiectivelor mele de dezvoltare personală.
Și am ajuns în prezent…2025.
Pe data de 10 aprilie am avut parte de cel mai mare șoc posibil. Nu credeam că aveam să trăiesc așa ceva vreodată.
Fiind un flux foarte mare de lucru, fratele patronului m-a întrebat dacă am timp să spăl niște piese. Am zis nu și de aici a început coșmarul.
Am fost chemat de către patron, am stat o oră pe scaun, timp în care: am fost amenințat cu concedierea, mi-a spus că toată lumea, de la vlădică la opincă, indiferent de poziție, trebuie să facă și munca de jos.
Au urmat două luni și jumătate de coșmar, în care am fost umilit, mi-au fost trasate sarcini de muncitor necalificat, sarcini, care, treptat, mi-au pus sănătatea în pericol, contractul de muncă încălcat și alte abuzuri.
În tot acest timp am aflat că era o practică în a se încălca contracte și a se abuza de buna credință a angajaților. M-am folosit de informațiile adunate și mi-am negociat încheierea contractului.
Mergând mai departe, vreau să întreb: unde începe și unde se termină încrederea? Cum facem când încrederea în oameni ne este zdruncinată în așa măsură încât tot universul nostru este pus la îndoială? Răspuns: ne setăm filtre.
- Istoricul și reputația: Cum s-a comportat persoana respectivă în trecut, mai ales în situații similare? Are o reputație bună sau există semne de întrebare?
- Transparența și deschiderea: Pare persoana deschisă și sinceră în comunicare? Evită să răspundă la întrebări directe sau dă răspunsuri evazive?
- Motivațiile și interesele: Ce are de câștigat persoana dacă îți obține încrederea? Te simți presat să acorzi încredere rapid, fără să ai timp să te gândești? Acesta poate fi un semnal de alarmă.
- Coerența emoțională și stabilitatea: Observi schimbări bruște de comportament sau atitudine care nu par justificate? Cum reacționează persoana în situații de stres sau conflict?
- Intuiția și sentimentul personal: Ai un sentiment ciudat sau o senzație de disconfort în prezența acelei persoane sau în legătură cu situația? Intuiția este un filtru important, chiar dacă nu este singurul.
Încrederea se construiește în timp și prin experiențe repetate. Este mai bine să fii precaut la început și să acorzi încrederea treptat, pe măsură ce persoana demonstrează că o merită.
Atunci când ai valori solide, o stimă de sine crescută și leadership personal, e nevoie să treci prin filtrul valorilor personale tot ce te influențează și să te gândești cât timp vei lăsa ca lucrurile să se întâmple așa și să te afecteze sub diferite forme.
În mod sigur mai există și alte locuri cu politici toxice, important este ce facem când ajungem într-un astfel de loc. Eu mi-am permis să plec, însă știu că sunt mulți oameni care nu-și permit acest lux și îndură pentru că au familii sau altfel de obligații.
Așadar, e nevoie să ne cunoaștem valorile, să știm ce acceptăm și ce nu și, pentru cât timp suntem dispuși să acceptăm ce ni se întâmplă.
Self-leadership-ul ne ajută să avem o conduită construită pe integritate, pe valori, să ne concentrăm asupra oamenilor și să-i ajutăm să se dezvolte, să le oferim plus valoare.
Oamenii au nevoie să se simtă în siguranță din toate punctele de vedere atunci când aleg să plece de acasă, să-și lase familia și să muncească pentru un colț de pâine, nu să li se pună integritatea corporală în pericol, nu să se simtă amenințați, nu să fie abuzați sau umiliți.
Cu prietenie,
Bogdan